CVT

CVT – Complete Vocal Technique

Tehnica Vocală Completă (prescurtat CVT), a apărut ca urmare a experienței de aproximativ 25 de ani a danezei Cathrine Sadolin. A fost introdusă la noi în țară la inițiativa Loredanei Groza și a Luciei Ciobotaru, în cadrul Atelierului de Voce din București. Din septembrie 2017, tehnica este predată și în Pitești, în cadrul școlii Sound Music Art, ca partener oficial al Atelierului de Voce.

Despre CVT s-a vorbit pentru prima oară în anul 1991 într-un video cu caracter educativ, denumit „Rough, ready and able”. De-a lungul timpului, Sadolin a lucrat cu peste o mie de cântareți, abordând toate stilurile muzicale posibile.

Ceea ce a surprins-o în timpul studiului a fost faptul că, desi multi dintre aceștia se bucurau de o carieră de succes iar vocea se auzea bine, sunetele erau emise după metode tradiționale, care în urma unei analize pertinente, au fost catalogate ca fiind periculoase sau distructive pentru voce. Pornind de la acest aspect, Sadolin a început să adune și să analizeze elementele pe care respectivii cântareți le aveau in comun și a ajuns la concluzia că există o structură a diferitelor sunete pe care noi le producem.

Având ca bază descoperirile sale, Sadolin a conceput o serie de noțiuni și imagini vizuale, pe care le-a expus mai apoi în cartea sa – Complete Vocal Technique, aparuta in anul 2000. Urmată de alte trei ediții revizuite si actualizate, cartea a fost tradusă în limbi precum olandeză, engleză, germană, franceză, suedeză și italiană (în scurt timp și în limba poloneză), facilitându-se astfel implementarea cu succes a metodei sale în cât mai multe țări europene și nu numai. În prezent, un numar mare de cântareți, logopezi, cercetatori din toată lumea, care au luat deja contact cu metoda, se declară fascinați de eficacitatea si siguranța vocală pe care aceasta o conferă.

Metoda CVT este structurată în patru capitole, în funcție de asimilarea tehnicii, după cum urmează:

1. Principiile de bază
Pentru a produce un sunet corect și sănătos, trebuie ținut cont de cele trei principii de bază:

a. Suport în respirație/rezistență/mișcare continuă
Suport în respirație/rezistență înseamnă a te împotrivi tendinței diafragmei de a elibera aerul inspirat. Acest rezultat se poate obține, printre altele, prin încordarea mușchilor burții și tragerea acesteia ușor, către interior. Această mișcare trebuie să fie constantă ca și cum te-ai împotrivi unei rezistențe. Această senzație poate fi comparată cu senzația pe care o ai atunci cand umfli un balon care este greu de umflat. În această situație trebuie să folosești mai mult suport. Suportul este, probabil, cea mai importantă condiție pentru a cânta corect.

b. Twang
Twang-ul înseamnă îngustarea unei părți din laringe, în vederea obținerii unui sunet mai clar și mai puternic. Astfel putem cânta mai tare, cu un minim de efort.

c. Nici un fel de tensiune pe mandibulă și buze
Tensiunea pe mandibulă și buze ar determina tensiune în jurul corzilor vocale, aceasta afectând calitatea sunetului, dar și sănătatea vocii pe termen lung.

2. Funcțiile vocale

Dacă cele trei principii de bază sunt respectate în totalitate, poti alege o funcție vocală din cele patru existente. Functiile vocale pot fi descrise ca patru caractere vocale, cu reguli și condiții proprii. Aceste funcții vocale sunt împărțite luând în considerare cantitatea de „metal” folosită în emisia sunetului. Cuvântul „Metal” face referire la calitatea sunetului, un sunet mai metalic însemnând un sunet mai puternic și mai clar. Aproape toți cântareții folosesc și schimbă cele patru funcții vocale în timpul cântatului.

a. Funcția vocală Neutral este singura funcție fără „metal”, cu caracter blând/soft. În această funcție se pot folosi toate vocalele, dar cel mai ușor de exersat sunt vocalele A (din cuvântul pat), U (cuc) si I (fin). Este singura funcție în care poți adăuga aer în sunet.

Neutralul se poate obține ținând mandibula lăsată, moale (loose jaw). Pentru a cânta în Neutral, încearcă să imiți trupa Celtic woman, sau o cântăreață de muzică clasică. Ca să obții neutralul cu aer, adauga un H înaintea sunetului. Modul Neutral este folosit în cântecele pentru copii, în cântarea de muzică clasică, la tenori (în partea de sus a vocii). Cântareți care cântă în neutral : Mariah Carey, Sarah Brightman, Nora Jones, Michael Jackson, Celtic Woman, the Beegees, Mika, Scissor Sister si Kate Bush, Maria Ciobanu, Aura Urziceanu, Angela Gheorghiu.

b. Funcția vocală Curbing – este o funcție care are jumatate „metal”. Pentru această funcție este specific caracterul retinut, iar volumul este de la mediu până la puternic. Curbingul se poate obține cu așa-numitul «hold», prin apropierea corzilor vocale false. Poate fi experimentat ca o tensiune în aparatul fonator, dar care nu are nimic de-a face cu tensiunea în jurul corzilor vocale. Anumite vocale ajuta la obținerea sunetului dorit în Curbing: O (nor), A (ca în ceară, coală) și I (inimă, pisică). Copiii folosesc în mod natural Curbingul atunci când se vaită sau plâng. Cântareți și cântărețe care cântă sau au cântat în Curbing : Christina Aquilera, Rihanna, Beyonce, Michael Macdonald (Doobie Brothers), Jennifer Lopez, Peter Gabriel, Michael Bolton, Pink, Phil Collins, Dan Bitman, Maria Tănase, Loredana Groza, Aurelian Andreescu.

c. Funcția vocală Overdrive este o funcție total metalică, cu caracter puternic și strigător. Specific acestei funcții este «Bite-ul» (poziția gurii, ca si când ai mușca dintr-un măr). Este singura funcție care are limită în partea de sus a vocii. La femei se oprește la RE 2, iar la bărbați se oprește la DO 2. Pentru exersare se folosesc vocalele EI (vrei, mei, cei) si OU (bou, ou). Cântăreți care au cântat sau cântă mult în Overdrive: Tom Jones, Whitney Houston, Cher, Pavarotti, Elvis, Laura Stoica, Marcel Pavel.

d. Funcția vocală Edge (înainte numită Belting), este o funcție total metalică, ascuțită, cu un caracter puternic. Pentru a obţine această funcţie se recomandă distinct twang (îngustarea canalului epiglotic) şi urmatoarele vocale: E (este, elegant, etapa), EI (mei, cei, grei), EA ( beat, leac, grea), IO ( chior, lichior). Pentru a obţine sunetul, imită o sirenă, o vrajitoare, în timp ce zâmbeşti.
Cântareţii care au folosit sau folosesc Edge: Chaka Khan, Patti LaBelle, Tina Turner, James Brown, Paul Ciuci, Amy Winehouse, Chris Cornell, Steven Tyler, Anastacia, Amy Steward.

3. Culoarea sunetului
În toate funcţiile, culoarea sunetului poate fi schimbată de la închis până la deschis. Prin mărirea cavitaţii vocale, culoarea sunetului devine închisă, iar prin îngustarea acesteia, culoarea sunetului devine deschisă. Cele două situaţii pot fi comparate cu o tubă (deschidere mare, culoare închisă) sau cu o trompetă (deschidere îngustă, culoare deschisă).

Următorii factori influenţează culoarea sunetului:
1.Forma gurii
2.Forma limbii
3.Cantitatea de twang folosită
4.Pozitia laringelui
5.Deschiderea sau închiderea cavitaţii nazale
6.Poziţia vălului palatin.

4. Efectele vocale
Efectele pot fi comparate cu frişca de pe tort. Dacă funcţiile vocale sunt corect folosite, poţi eventual să decizi folosirea sau nu a unor efecte. Unele efecte pot fi create cu corzile vocale (creak si creaking, hamervibrato, etc.), altele sunt create cu ajutorul corzilor vocale false (distorsion), sau doar folosind cartilajele aritenoide sau portiuni situate deasupra cartilajelor aritenoide (growl si rattle). Grunt, screams, întreruperi vocale şi vibrato-ul se produc în mai multe locuri în acelaşi timp. Este foarte important ca efectul să pornească de la emoţia reală. Deci, înainte de a produce un efect trebuie mai întâi să fii convins de faptul că vrei să îl produci.

Distorsion, după cum spune şi denumirea, este un sunet puternic, cu o tentă distorsionată, produs cu ajutorul corzilor vocale false. Înainte de a produce distorsion, este foarte important să folosești twang și suport. Poţi obţine distorsion încercând să imiţi o persoană care este foarte iritată, sau imaginându-ți că cineva te strânge de gât.
Artişti care folosesc distorsion: Melissa Etheridge, Tina Turner, Kurt Cobain, Bryan Adams, Joe Cocker, Metallica, Sas Jordan şi mulţi alţii.

Rattle este o combinaţie de sunete. Se produce în partea de sus a laringelui, câte o dată în combinaţie cu partea din spate a limbii şi a vălului palatin. Rattle sună mai soft decât distorsion. Foarte des poţi obţine rattle, imitand o cioara. Este des folosit în combinaţie cu distorsion şi grunt.
Artişti care folosesc rattle: Nina Hagen, Etta James, Skunk Anansie, PJ Harvey, Bjork, Koko Taylor.

Growl este produs prin lovituri ale cartilajelor aritenoide, pe epiglotă. De regulă suna mai putin puternic decat distorsion. Efectul a fost facut foarte cunoscut de catre cantaretul Louis Armstrong – «What a wonderful world». Este cunoscut în show-urile pentru copii: Kermit, Miss Piggy când este suparată, Animal. Foarte des este folosit de James Brown, Stevie Wonder, Christina Aquilera, Etta James, etc.

Grunt-ul este un efect care se formează datorită vibrației componentelor care formează laringele. Este un zgomot care poate fi produs pe un sunet precis sau aleatoriu. De regulă este folosit pe sunete joase. Efectul poate fi abordat în diferite forme de gothic, metal şi hardcore, din când în când şi în alte genuri de muzică, mai puţin heavy. Este foarte mult folosit de urmatorii artişti: Angela Gossow din Arch Enemy, Daniel Johns din formaţia Silverchair, Fall Out Boy, Tom Waits, Erick Kalsbeek (Textures), Sepultura.

Efectul Screams reprezintă exprimări spontane ale emoției, pe un ton ridicat. Acest efect se poate face în toate funcţiile vocale, în combinaţie cu un alt efect la alegere, deseori distorsion, creaking sau rattle. Artiști cunoscuți pentru screams: James Brown, Prince, Michael Jackson, Janis Joplin, Tina Turner, Bjork, Joe Cocker.

Creaks si creaking se formează prin mici vibraţii pe corzile vocale. Creaks se folosesc de regulă la începutul şi la sfârşitul unei fraze muzicale. Efectul este ca și când cântăreţul este atât de pătruns de emoţii, încât se află în imposibilitatea de a susţine/controla vocea. De regulă este folosit în Neutral şi Curbing.
Creaking, de asemenea asociat cu un distortion subtil, se aude ca o denaturare a sunetului de bază. Poti sa obtii creak si creaking prin a încerca să te plângi, să te vaiţi. Artişti care au folosit sau care folosesc creak si creaking: Breatney Spears, Sam Brown, PJ Harvey, Alanah Myles, Michael Jackson, Enrique Iglesias.

Întreruperea vocală reprezintă o schimbare bruscă a sunetului, datorată unei schimbări rapide între două funcţii vocale diferite (de la metal la non metal). Iodeling-ul este un exemplu pentru această situație. Cântăreţii care folosesc întreruperi vocale: Cranberries, Alanis Morisette, Loredana Groza, Leona Lewis.

Cântatul cu aer poate fi folosit doar în neutral. În această situaţie, corzile vocale lasă o anumită cantitate de aer să iasă, motiv pentru care nu se închid total. Cântăreţii cunoscuţi pentru acest efect: Marilyn Monroe, Dusty Springfield, Nora Jones, Enrique Iglesias.
Vibrato-ul poate fi împărţit în două grupe: hamer vibrato și vibrato produs de laringe. Hamer vibrato este produs de corzile vocale şi sună ca o serie de vibraţii pe aceeaşi notă. Hamer vibrato se poate obţine prin simpla imitaţie a unei capre sau a unei mitraliere. Exemple de cantareti: Edith Piaf, Charles Aznavour, în folclor.
Vibrato-ul produs de laringe poate fi obţinut prin mişcarea în sus şi în jos a larigelui între două note alăturate. Mișcarea laringelui este mai înceată decât a corzilor vocale.

Acest tip de vibrato este foarte folosit în toate genurile muzicale, între altele clasic, jazz şi pop. Se poate obţine alternând între două note, la distanță de ton sau semiton. Încearcă să exersezi vibrato-ul prin alternarea a două note alăturate, accelerând treptat tempo-ul.

Ornamentele, de asemenea numite si coloratură sau melismă, sunt ornamente vocale ce cuprind mai multe sunete cântate pe o singură silabă (înfloritură melodică). Pentru a obţine aceste ornamente egale ritmic, este nevoie de exersarea tehnicii de ornamentație, baza fiind vibrato-ul.

Toate aceste informații și multe altele, se găsesc în cartea „Complete Vocal Technique”. Pe lângă aspectele menţionate mai sus, cartea oferă și soluții de interpretare, elemente de tehnică pentru microfon, soluţii pentru notele înalte, prebleme ale vocii precum răguşeala, volumul, etc. Cartea (cea mai recentă apariţie a fost editată în august 2013) se poate obţine în limbile engleză, italiană, franceză, germană, prin comanda făcută pe site-ul  www.completevocaltechnique.com .

De fiecare dată când încerci lucruri noi, ai încredere în tine! Cântatul trebuie să te facă să te simţi bine, iar tehnica trebuie să aibă rezultat imediat, altfel ceva nu este în regulă. Dacă un exerciţiu făcut te face să te simţi rău, cu dureri de gât, atunci cu siguranţă este greşit. Tu eşti singurul care poate simţi şi decide dacă este bine sau nu, deci ai încredere în tine însuţi!

Fiecare persoană poate învăţa Tehnica Vocală Completă, iar tehnica o să dea rezultat imediat, dacă este folosită cum trebuie. Bineînțeles, este nevoie de timp pentru ca aceste exercitii să devină automatism. Cateodată este suficient să schimbi doar poziția unei vocale pentru a putea cânta într-o anumită funcție, alteori este nevoie sa faci constant mai multe exerciții pentru a se imprima în memoria musculară regulile unei funcţii vocale. Fiind consecvent în exersarea funcţiilor vocale şi respectând cele trei principii, acestea vor decurge de la sine, ca și vorbitul sau mersul cu bicicletă.
Noi credem că fiecare persoană poate învăţa să cânte. A învăţa să cânţi bine este, în mare parte, o chestie de consecvenţă, disciplină şi, în special, exersare.
Sfatul nostru este să asculţi critic şi cu multă răbdare cum sună vocea ta (înregistrează-te), exersează des şi cu plăcere (mai bine 5 minute sub duş cu mare plăcere, decât 3 ore pline de frustrare) şi nu te lăsa intimidat de cei care spun că n-o să ajungi niciodată prea departe.